Adunate de la sate…

(Episodul 1 il gasiti AICI!)
(Episodul 2 il gasiti AICI!)

Aterizasem. In sfarsit pe pamant. Afara se inserase, dar ce mai conta, ajunsesem pe insula. Trebuia sa mergem la bagaje si apoi acasa. Bineinteles ca trebuia sa mai trecem pe la controlul de rutina. Eu si sotia am prezentat pasapoartele si am trecut. La tata a mai durat putin pentru ca el mergea cu buletinul.

Bagajele noastre, al meu si al sotiei, s-au sincronizat perfect odata cu intrarea noastra in sala cu „rotative”, al tatalui insa… n-a mai aparut, desi am asteptat mai bine de 20 minute, poate chiar mai mult. Iarasi o noutate. Era pentru prima data cand experimentam pierderea unui bagaj. Am mers la ghiseul de bagaje pierdute sa-l raportam. Am lasat adresa, numere de telefon si am iesit din aeroport mai usori de un bagaj. Nu mai spun ca era coada si la bagaje pierdute semn ca nu eram singurii in situatia ingrata de a raporta pierderi.

In parcare, am incarcat bagajele in portbagaj si am urcat in masina. Cand am dat sa las frana de mana in jos, m-a trecut un fior rece. Gandul negru prevestitor s-a adeverit in secunda urmatoare cand am dat in marsarier iar masina a refuzat sa se miste. In cele doua saptamani de stationare, clima umeda a insulei si-a spus cuvantul. Daca n-as fi tras frana de mana cu asa mult zel inainte sa plec spre Romania, acum n-as mai fi stat cu familia si cu putinele bagaje, in parcarea aeroportului nestiind pe cine sa sun si cum sa fac sa plec odata spre casa.

Am sunat un consatean, mecanic. M-a sfatuit el bine, dar nu aveam nici mijloacele si nici cunostintele de mecanica necesare pentru a ma descurca. Am inceput sa sun prieteni si rude intr-o incercare disperata de a face rost de un numar de telefon de la o firma care sa ma poata ajuta in situatii de genul asta.

Intre timp sotia ma anunta ca s-ar putea ca asigurarea masinii sa fi expirat in timpul cat am fost plecati in Romania. Asta-mi mai trebuia. Am sunat firma de asigurari sa ma asigur ca sunt asigurat (asigurari/asigur/asigurat le-am folosit voit in aceeasi propozitie). O doamna draguta m-a linistit si mi-a confirmat ca plicul cu asigurarea fusese deja trimis catre adresa din insula si in concluzie n-am de ce sa-mi fac griji.

Profitand de doamna de la asigurari am rugat-o sa ma sfatuiasca cu privire la problema mea cu masina blocata, insa domana mi-a spus ca ei nu ma pot ajuta decat daca sunt implicat intr-un accident rutier (asta-mi mai trebuia si ziua ar fi fost una draceasca!). I-am exlicat doamnei ca stiam lucrul asta, dar ca vroiam sa ma ajute cu un numar de telefon al unei firme care se ocupa cu asa ceva. Tanti, foarte serviabila s-a apucat sa caute pe google numere de telefon de la garaje din apropierea aeroportului si mi-a dictat unul dintre ele. I-am multumit si mi-a inchis. Am apelat numarul garajului si un timp amabil a incercat sa ma ajute cu sfaturi, neavand dotarile necesare pentru a se deplasa pana la aeroport si nici personal care sa-i tina locul la serviciu. I-am multumit si am incercat sa aplic sfaturile date. N-a functionat nimic. Nu renuntasem inca si cautam in continuare numere. Prietenii ma sunau si ma asaltau cu numere de telefon care mai de care.

Sotia disparuse din cadru de ceva vreme dar nu observasem. Se intorcea acum cu vesti bune. Vorbise cu administratia parcarii aeroportului si o masina pentru situatii de urgenta era pe drum. Stiam ca n-am ales rau cand m-am insurat.

Un tip trecut de 50 de ani, cu figura de mecanic, a coborat din duba lui si m-a intrebat de problema. I-am expus pe scurt problema si mi-a zis ca n-are cum sa ma ajute daca nu am contract cu firma la care lucreaza. Mi-m facut contract pe loc, pe un an, banii jos. Apoi, a scos omul din spatele dubei o ranga si un ciocan si s-a apucat de treaba. N-a mers din prima, asa ca s-a dus si a adus o ranga mai mare. Problema rezolvata. Nu mai spun ca depasisem timpul pe care-l platisem pentru parcare si eram pasibil de plata suplimentara. Dar mecanicul a fost baiat gentil si s-a oferit sa ma scoata el din parcare: a sunat la administratia parcarii si le-a spus ca nu stiu prea bine limba asa ca m-au lasat sa ies.

Cand am ajuns acasa mi-am dat seama ca-mi expirase si inspectia tehnica periodica… dar pana la urma am ajuns cu bine. Iar a treia zi au ajuns si bagajele.

Sfarsit.

PS. Vreau sa va reamintesc ca intamplarile din Ep. 1, 2 si 3 s-au intamplat in aceeasi zi! Va multumesc pentru rabdarea cu care m-ati citit. Mai poftiti pe la noi.