Astazi nu trebuia sa merg la munca, asa ca mi-am propus sa mai lenevesc o ora-doua si poate sa mai dorm. Insa un sunet familiar imi bazaia in cap: un zgomot de drujba. Pentru o perioada am uitat ca ma aflu la 1749 mile distanta de casa si am adormit.
Alarma de incendiu* m-a trezit dupa jumatate de ora, asa ca obligat de zgomotul infernal din apartament, a trebuit sa ma imbrac si sa cobor sa o opresc. Pe scara, vecina de deasupra, ocupa calea de acces cu fizicul ei, impiedicandu-ma sa opresc mai repede infernul auditiv. Ma intreaba daca stiu sa o opresc iar eu ii raspund, jumatate plictisit de intrebare, jumatate adormit ca da. Cobor si o opresc mecanic.
Somnul parasise cladirea si deci nu mai era nici in dormitor la mine. M-am imbracat si am plecat la o plimbare. Afara, ceata deasa (“fog”, ii zic astia pe aici. Am aflat si eu zilele astea care este diferenta dintre “fog” si “mist” pentru ca traduse in romana au acelasi inteles, adica “ceata”. Diferenta este data de vizibilitatea pe care o ai: cand e “fog” vezi pana la o mila, cand e “mist” vezi intre o mila si doua mile).
In parcarea din fata cateva veste reflectorizante taiau gardul viu care inconjoara parcarea. Ce zgomot familiar… zici ca-i drujba!
NOTA:
* am uitat sa precizez ca nu era vorba de vreun incendiu. Senzorii instalati in apartamentul meu n-au mai fost schimbati de vreo 20 de ani, asa ca multi dintre ei sunt cam defecti. Astfel, in fiecare zi suna alarma de incendiu, uneori chiar si de cateva ori pe zi. Chestia e ca nu suna doar la mine in apartament, ci in toate apartamentele din cladire. Lumea s-a obisnuit, asa ca, atunci cand incepe alarma nu mai iese nici naiba din casa. Fereasca sfantu’ de un incendiu ca mor toti in casa. Ca in povestea cu lupul la oi si cu mincinosul…
si noi am avut din asta la bucatarie..de cate ori faceam vreo mancare cu miros orice fel de miros, pornea..asa ca l-am dezactivat d etot…noi si toti vecinii din bloc!
ne innebunea…
cam asa ar trebui si la voi pt ca acum oricum nimeni nu mai iese afara sa fuga in caz d eceva grav