Intr-o perioada in care toate blogurile abordeaza teme politice si vad ca aceste teme chiar prind la public (o multime de comentarii, feed-backuri de toate felurile) eu va propun articole gen „plasa de tantari” si alte banalitati din astea… 🙂
Astazi o sa schimb un pic registrul si o sa va povestesc despre cel mai luxos tren din Ro (intelegand Romania, dar din lipsa de spatiu – o sa vedeti mai incolo de ce – au incaput doar primele doua litere). Nu, nu este vorba de vreun tren luxos de pe la 1800 sau chestii din astea, istorice, ci despre „INTERSITI” (traducere libera a englezescului „Intercity”).
Aveam de ales dintre doua tenuri cu care ma puteam intoarce acasa, de la Bucuresti: un accelerat si un „Intersiti”. Am pus in balanta bunele si relele: acceleratul venea prea devreme si vroiam sa mai si mananc ceva, plus ca, din cate imi aduceam eu aminte, era mizer si plin de specimene dubioase. Pe de alta parte „Intersiti-ul” pleca mai tarziu si biletul era mai scump. Cum nu-mi place mizeria, mirosul dar mai ales oamenii dubiosi (si potential periculosi) am ales varianta grandomana*: trenul mai scump.
In tren nu am ramas impresionat de ce am vazut: scaunele erau de culoare verde (ce-i drept un verde placut la vedere), vagon lung, de navetisti, fara locuri de depozitare prea generoase. Surpiza neplacuta avea sa vina abia cand am incercat sa ma asez pe locul meu, locul de la geam, cu spatele la sensul de mers.: un scaun minuscul cu o masuta comuna in fata, pentru toate cele 4 locuri. L-am ridicat pe vecinul de scaun, un tip inalt si bine facut (nu stiu cum a incaput in scaun, oricum cred ca statea destul de incomod, dar parea relaxat) si am incercat sa ma strecor prin locul dintre scaun si masa mult prea aproape de scaune… Am reusit intr-un final sa ma asez si apoi am observat ca masa, si asa destul de aproape, se rabata, lasand sa cada inca o bucata de lemn, prelungire a mesei. Vecinul enunta „Ca in avion!” Deja incepeam sa ma simt claustrofob.
Bratul din dreapta al scaunului, fiind comun cu scaunul vecinului era deci ocupat, asa ca am incercat sa-mi sprijin mana stanga macar pe cel din stanga, am esuat lamentabil: odihnitoarea pentru brate era prea subtire si bagata sub geam, deci total inutila. Mi-am trantit prelungirea de masa in brate, spatiul vital deja se micsorase simtitor. Mi-am asezat cartea pe masa intr-o incercare disperata de a o citi. Tipul de langa mine citea ziarul, si de cate ori dadea pagina imi ardea cate-un cot in bratul drept, fara sa se sinchiseasca de mine, ca si cand se lovea de un perete. Dadea paginile destul de des pentru ca nu prea parea interesat de ce gasea in ziar si schimba ziarele de ziceai ca are chiosc de ziare in geanta…
Am renuntat repede la citit, dupa ce mi-am invinetit bratul drept de la atata rasfoit de ziare. Am zis ca dorm. Nu pot sa va explic ce pozitie puteam adopta pentru a dormi pentru ca nu am gasit-o. M-am intins pe masa rabatabila, punand capul pe brate, asa incat sa nu-i deranjez ziarul vecinului. N-am inchis bine ochii si m-am trezit cu ceva in cap: tipului cu ziarele tocmai i se facuse cald si isi agatase haina in cuiul din stanga mea, acolose afla cuierul.
Morala…
Dictionar
* grandoman = care sufera de grandomanie (GRANDOMANÍE, grandomanii, s.f. Mania de a se crede om însemnat, valoros, de a-și acorda o importanță nejustificată; megalomanie) SURSA: DEX ’98
Te duci cu maşina personală, o laşi la intrare în Bucureşti să scapi de aglomeraţie , iar diferenţa de preţ pentru transport (ţinând cont că nu ai fost singur) nu e prea mare. Apropo, de ce nu ai schimbat locul cu soţia, sau să te fi aşezat unde nu erau călători ?
buna asta, evident te duci cu masina:P
Ai uitat sa remarci, sau sa observi 🙂 ca intersitiurili au si priza daca ai nevoie 🙂
In rest e de evitat circulatu’ cu el/ele (trenurili) desi nici cu masina eu nu m-as duce la bucale: aglomeratie sosele, etc. Un aeroport ar fi totusi o idee….in alta viata poate.
am fost acum vreo 2-3 ani cu trenul in alt oras impreuna cu niste prieteni. ne-am urcat noi in tren ( personal evident) si am vazut ca bratul scaunelor nu se mai rabatau , deci nu puteai sa stai acolo . Si totusi noi eram 9 si nu puteam lasa pe cineva singur asa ca un tip a hotarat sa stea…jos (desi era mai jeg decat in mijlocul strazii). Apoi a venit tipul care controleaza biletele si cica: tu de ce stai jos? iesi afara daca nu ai loc!” Adica frate…dupa ce ca sta pe jos mai faci si figuri?De atunci eu nu m-am mai urcat in tren …si nu pentru ca a fost incidentul asta ci pentru ca nici macar daca sunt angajatii cfr in tren nu ma simt in siguranta.
@ Lavy
Cu masina nu mai calc in veci, decat daca e sa ma duc si sa ma intorc in aceeasi zi. Ultima data cand am fost mi-au intepat roata, au fost finuti, doar intr-un loc si doar o singura roata… Ar fi varianta lui Omu’, dar ce folos sa merg pana acolo cu masina si apoi sa circul tot cu metroul/autobuzul. Si pana la urma si asa… unde o parchez? La marginea Bucurestiului cred ca e mai rau decat in centru, sau nu?
@ Roxana
Da, scuze, am uitat sa trec la avantaje prizele 😀 Oare trenurile astea or avea si internet wi-fi? sau poate am visat eu… 🙂
@ julie
Da, astia sunt in stare sa te scuipe-n ochi, spagari si nesimtiti. Nu mai zic ca-ti iei si bataie de fata cu ei. Ce sa mai vorbesc de tot felul de cersetori, calugari, surdo-muti, nationa geografic/unica/fhm/auto…, casete, brichete, samd pe care-i tolereaza in tren si probabil nu pe gratis.
Dar poliţia, Andrei ? Zi ceva şi de ei !
Cu politia m-am lamurit. Nu ma mai mira nimic la ei (ma refer la cei de la rutiera). 99% din ei sunt la fel, pentru ala 1% am tot respectul. Am mai spus si o mai spun: nu e vina lor! Sistemul ii face sa fie asa cum sunt. Cel mai bun exemplu il gasesti in „Serpico”, un film cu Al Pacino, despre politia americana de prin anii 70. Ti-l recomand!Un scurt rezumat (in engleza) gasesti aici.
Eu ma refeream la politia de la transporturi feroviare 😀
Politia TF Focsani, C. Valerica, e cea mai tare! E bine? 😀
HA ! HA ! HA ! HA !
Trenule, masina mica… 🙂
Am si uitat de unde se iau bilete. Eu in masinuta mea n-am treaba cu nimeni. Mai bine intre 4 usi incuiate, decat la discretia altora…