Amfora – debutul meu in BD (benzi desenate)

On 5 mai 2013, in carti, timp liber, by Andrei Lefter

Am reusit! Am inceput si am finalizat primul meu proiect BD. Amfora a pornit de la filmuletul cu acelasi nume (Amphora) de Laszlo Nyikos.

Cu ocazia „Free Comic Book Day” banda mea de trei pagini a ajuns in numarul 16 din Revista Comics.

Va las placerea de a o rasfoi virtual chiar AICI sau mai jos:

Tagged with:
 

Cum sa cumperi… gratis!

On 12 aprilie 2013, in carti, UK, by Andrei Lefter

Da, stiu ca e ciudata exprimarea si stiu si ce inseamna gratis! Dar se poate!
De cand am ajuns in UK am descoperit shoppingul online si site-urile web aferente: amazon, ebay, paypal si asa mai departe… Bani sa ai pentru ca in rest totul e la un click distanta!

Pasionat de benzi desenate, ajuns aici am continuat sa-mi imbogatesc colectia de comicsuri, romane grafice si alte scrieri desenate in cadre. Incepusem de cand eram inca in Romania iar despre experienta cu intreaga colectie Rahan pe care mi-a facut-o Posta Romana praf, v-am povestit-o intr-o postare mai veche. De asemenea v-am vorbit tot pe blog si de romanul grafic Maus.

Partea rea/buna (depinde din ce unghi privesti – distanta/bani) este ca cele mai apropiate orase unde pot gasi un magazin specializat pe comicsuri si benzi desenate se afla la o ora distanta. Asa ca, de multe ori sunt tentat sa mi le comand online, direct de la magazinele respective sau chiar de pe site-uri diverse.

Si cum ma uitam eu intr-o zi pe amazon, am zarit o colectie de stripuri duminicale care au circulat saptamanal din 1985 si pana in 1995, adunate in mai multe volume. Unul din volume il citisem la unul din verii sotiei mele si l-am gasit foarte amuzant (si varul, dar mai ales volumul). Asa ca m-am decis sa-l cumpar online, de vreme ce nu a mai fost tiparit de mult si sansele sa gasesc unul in librarii sau magazine de specialitate tindeau catre zero. Seria se numeste „Calvin and Hobbs” si prezinta intamplari scurte si amuzante din viata unui pustiulica de 6 ani (Calvin) si al prietenului sau, tigrul de plus, pe care Calvin il vede un tigru real (Hobbs).
Am hotarat sa nu-mi cumpar cartile noi, ci sa le iau la mana a doua si am fost uimit cand am descoperit ca le puteam achizitiona „gratis”. Tot ce trebuia sa fac era sa platesc taxele postale. Asa ca mi-am luat 3. Din pacate una era vanduta de altcineva asa ca am fost nevoit sa platesc transportul de doua ori. Cartile sunt in stare foarte buna, iar continutul este pur si simplu special si fermecator.

Si uite asa mi-am cumparat carti platind doar taxele postale (pretul standard pentru orice colet trimis intern prin posta, bineinteles nu prioritar sau clasa I).

Tagged with:
 

Benzile desenate – o parere

On 19 martie 2013, in carti, subiective si personale, timp liber, by Andrei Lefter

Stiu ca in Romania (si nu numai) perceptia generala este ca benzile desenate/comicsurile sunt pentru copii. De asemenea majoritatea au impresia ca daca asemenea publicatii sunt pentru copii atunci automat ai nevoie de talent si pricepere cat ale unui copil pentru a produce carti pentru copii. Adica nu esti suficient de talentat pentru a fi un pictor de exemplu, un arhitect sau un scriitor asa ca… te reduci la a face benzi desenate.

Ei bine, trebuie sa va anunt ca perceptia asta este eronata. Imi pare rau, dar trebuie sa stiti adevarul.
Eu n-am talent la desen, n-am avut niciodata. Si pana la urma ce inseamna sa ai talent? Sa ai imaginatie? Sa stii sa tragi linii drepte? Sa desenezi instinctiv frumos? E o discutie ampla si nu vreau sa ma pierd in detalii despre ce inseamna sa fii talentat si daca te nasti asa sau poti sa ajungi talentat prin multa munca.

Sa revenim. Spuneam ca perceptia generala asupra benzilor desenate este una destul de eronata si nedreapta. Problema e ca in categoria benzilor desenate avem o multitudine de subgenuri iar o clasificare foarte stricta nu poate fi facut foarte usor. Depinde acum ce intelege fiecare prin banda desenata pentru ca putem vorbi de stripurile din ziarul de duminica, cu mici glumite transpuse in caricaturi si putem merge pana la romanele grafice.
Citeste mai departe…

Tagged with:
 

La frizerie in UK

On 15 martie 2013, in subiective si personale, by Andrei Lefter

De cand am ajuns in UK am intampinat foarte putine probleme ce tin de banalitatea de zi cu zi, insa cea mai mare dintre ele este si ramane in continuare tunsul!
Se spune ca frizerul trebuie sa fie o persoana de incredere iar relatia dintre el si client trebuie sa fie speciala si de durata. De-a lungul relatiei cu cel care te tunde ajungi sa stabilesti un limbaj aparte, el stie cam ce preferinte ai si tu ai incredere ca nu te ciunteste sau mai rau, nu face sa sara sangele din tine.

Asa ca, de cum am ajuns aici am incercat sa gasesc un frizer „de incredere”. Si cum sa stabilesti asta din prima? Pai… te uit la cum arata frizerul, frizeria si nu in ultimul rand dupa cum arata clientii. Dar tot nu e suficient, asa ca trebuie sa te supui la metoda atat de folosita si indragita de medicii de aici numita intuitiv „trial and error” (incercand si gresind).

Un inceput trebuia sa existe asa ca mi-am facut curaj si am intrat in prima frizerie care mi s-a parut mai de doamne-ajuta. Un nene trecut de a doua tinerete cu un aer de golan (deh, majoritatea frizeriolr pe care i-am intalnit se incadrau in aceast curent), cu prietena, deci necasatorit, tundea de zor tot felul de clienti: copii, batrani, golani si chiar femei (asta chiar daca langa frizeria lui e si un coafor).
Mi-a venit randul, m-a intrebat cum vreau sa ma tund, i-am zis „scurt din foarfeca” si ca mai peste tot pe unde am fost, a luat masina de tuns si m-a „scalpat” cu numarul 2. Cred ca e ceva standard pentru ca asa pateam si in Romania. Cred ca si fata mea de om neumblat prin lume le da frizerior incredere ca nu o sa ma prind de schema lor; ce mare diferenta intre tunsul scurt cu foarfeca si tunsul rapid cu numarul 2 al masinii de tuns? Diferenta e de timp iar timpul inseamna bani: tunzi mai repede, tunzi mai multi, iei mai multi bani! QED!
£6.50 la revedere.

Mi-am jurat ca nu ma mai intorc acolo data viitoare cand voi avea nevoie de un tuns, asa ca am inceput cautarile pentru o alta experienta din care sa intru cu par lung si sa ies cu el putin mai scurt. Citeste mai departe…

Tagged with:
 

La multi ani 2013

On 6 ianuarie 2013, in diverse, by Andrei Lefter

Scriu acest articol incarcat de optimism pentru anul care tocmai a inceput. Vreau sa va urez un an cat se poate de bun si multa sanatate si impliniri!

Nu va promit ca o sa scriu mai mult decat anul trecut, dar o sa incerc. Poate o sa schimb si registrul si sa fiu mai optimist in postarile viitoare. Sa va povestesc si despre aspecte placute si normale ale vietii intr-o tara mai civilizata decat tara noastra, Romania. Poate o sa revin si cu mai multe poze din locurile pe care le-am vizitat sau pe care o sa le vizitez.

Se anunta un an plin pentru mine, cu multe evenimente frumoase si mult asteptate. O sa-mi petrec sarbatorile alaturi de familie, prieteni si de cei dragi, o sa am cateva nunti si o sa intreprind o multime de calatorii mai lungi sau mai scurte.

Sunt mai optimist ca oricand si sper sa aduc acasa cat mai mult din optimismul acumulat. Sunt multe diferente dintre tara in care locuiesc si tara de unde am plecat, sunt multe lucruri bune in ambele. As vrea sa aduc ce-i mai bun de aici si sa schimb lucrurile care nu merg acasa. Stiu ca e greu sa schimbi mentalitati, dar nu voi renunta si voi incerca. Mai stiu ca fiecare are puterea sa-i influenteze pe ceilalti.

Nu v-am uitat, nu v-am parasit, dar m-am schimbat, spre mai bine! (zic eu)

La multi ani!