Aug 162013
 

Citind intamplator o carte intitulata „Ways of Seeing” de John Berger am dat la un moment dat de imaginea asta:

Raphael-Sistine-Madonna1

Mi se parea foarte cunoscuta! Am intors cartea pe lateral si am citit scrisul ce insotea fotografia alb negru: „RAPHAEL 1483-1520”. Apoi m-a izbit: era icoana pe care o avea bunica in camera ei. Mi-a placut dintotdeauna desenul de pe foaia de hartie, micuta si incadrata de o rama de lemn inchisa la culoare. De multe ori, in vacantele de vara, ma trezeam holbandu-ma la icoana impodobita cu busuioc, si nu intelegeam ce era asa de fascinant la ea. Niciodata nu mi-a inspirat un sentiment religios sau pios, desi pe atunci nu eram strain de mersul la biserica si pupatul icoanelor. Si totusi avea ceva care ma fascina.
Am tinut si tin mult la micutul obiect care candva apartinea bunicii mele si nu sunt singurul. Dupa ce bunica n-a mai fost, iar lucrurile ei se faceau pomana pe la vecini, am urmarit cu ardoare icoana decolorata, sa nu cumva sa se piarda. Si s-a dovedit ca nu eram singurul: atat tata cat si sora mea erau fascinati de obiect si aveau aceelasi tel ca si mine – ca icoana sa nu se rataceasca. Drept urmare se afla inca in familia noastra.

Cateva detalii despre pictura in ulei pe panza a pictorului italian Raphael:
– intitulata Madona Sistina/Madona Sixstina sau La Madonna di San Sisto;
– realizata intre 1513-1514 ca piesa de altar pentru manastirea San Sisto din Piacenza;

Apr 162012
 

UPDATE:
M-au sunat astazi, 17 aprilie, doua doamne de la Romtelecom care au fost foarte dragute si mi-au oferit informatii cu privire la rezilierea contractelor cu ei. Deasemenea am reusit sa anulez si serviciul de telefonie de la ei fara sa mai completez formulare si sa fiu supus dispretului doamnelor de la sucursala Focsani. M-au asigurat ca vor face verificari cu privire la comportamentul doamnelor de acolo in relatiile cu clientii. De astazi nu mai sunt client Romtelecom.

Am venit de sarbatori acasa. Zic, „daca tot sunt in zona sa mai rezolv cateva chestii si sa mai scad din cheltuielile inutile pe care le am chiar daca nu folosesc internetul si electricitatea (despre asta intr-o postare viitoare) pe motiv de emigrare”.
Tinta: Romtelecom si Electrica. Stiam ca o sa am de „lucru” la cele doua institutii mai mult sau mai putin de stat, asa ca am plecat de dimineata.
Prima oprire: Romtelecom
De cum am ajuns am observat o coada imensa la caserie asa ca m-am felicitat ca n-am treaba acolo si am mers la unul din birourile disponibile, chiar daca nu ma baga nimeni in seama. Am comunica problema: vroiam sa-mi scot internetul, iar tanti din spatele biroului mi-a intins in scarba un formular fara sa ma invite sa iau loc. Am luat loc oricum si m-am pus pe completat formularul, bine ca aveam eu pix. Mi-a atras atentia ca o sa ma coste 40 de euro pentru reziliere datorita faptului ca eram inca sub contract (partea cu „eram sub contract” am dedus-o eu, informatiile erau scumpe, la fel si cuvintele doamnei de la birou). Am fost de acord, oricum e mai putin decat sa platesc lunar 120 lei pana in septembrie…
Am completat formularul si am intrebat unde trebuie sa platesc taxa de reziliere, iar doamna de la birou mi-a raspuns intr-un sictir gretos „la caserie!” ca si cum nu era destul de evident.
Asa ca… m-am asezat la imensa coada de la caserie. In jumatatea de ora, la coada, am avut timp sa observ cum se certa domana de la birou cu cea de la caserie pe motiv de sonor la televizor. Aia de la birou il inchidea, cealalta, de la caserie, il deschidea, una il dadea mai tare alta il dadea pe mute, totul desfasurandu-se de fata cu oamenii care stateau la coada sa-si rezolve problemele. Dupa jumatate de ora am ajuns si eu la caserie. Nu stiam cum sa-i spun doamnei de acolo ce vreau sa platesc asa ca i-am intins numarul de inregistrare pe care mi l-a dat doamna de la birou. Caserita s-a uitat la el si mi l-a aruncat in scarba adresandu-mi-se pe un ton ridicat „ce sa fac eu cu asta? mie spuneti-mi numarul de telefon!!!”
Citeste mai departe…

Mar 152012
 

Prin septembrie ma cam plictiseam – fara televizor, fara prieteni, fara serviciu… asa ca m-am gandit sa-mi descarc un joculet, nici prea meare dar nici mic! Asa ca am intrat pe BigFishGames punct com si mi-am cumparat unul de acolo. (Da, l-am platit cu cardul – nu era scump asa ca am zis sa fiu de buna credinta si l-am cumparat). N-a costat prea mult, cred ca era ceva de genul 3 lire jumate.
Era un joculet amuzant si interesant, l-am jucat cateva saptamani pana l-am terminat. Apoi l-am uitat printr-un cotlon ascuns si intunecat al hardului (adica undeva in calculator).

Datorita faptului ca ma aflam intr-o alta tara, imi facusem card aici, si deci nu prea mi-am mai folosit cardul romanesc si in consecinta nici nu mi l-am mai verificat vreo cateva luni. Acum doua luni m-am uitat putin la desfasuratorul contului aproape gol, aferent cardului romanesc. Am descoperit stupefiat ca in fiecare luna se facea o mica plata catre BigFishGames! Am ramas mut de uimire. Nu mi s-a spus nicaieri cand am cumparat jocul ca voi plati lunar pentru el! Credeam ca-l platesti o data si e al tau pe viata!

Urmatorul pas a fost dezinstalarea urgenta a jocului din calculator. Mi se parea dezgustator sa mi se ia bani din cont fara ca macar sa fiu consultat, mai ales ca era contul meu! Dupa ce l-am sters din calculator o fereastra mi s-a deschis in care eram intrebat ce m-a facut sa dezinstalez jocul. Sa spunem ca le-am detaliat…

Dupa ce am sters orice urma de joc din calculator si de pe contul meu de Big „Fishy” Games m-am mai linisit.

Credeati ca am scapat asa usor? Amuzant, dar luna urmatoare aceeasi suma era platita din contul meu catre baietii fishy (imputiti) de la BFG!

Care credeti ca era problema? Pai cand am cumparat jocul, in septembrie, m-au facut si membru, asa, din oficiu. Insa nu m-au facut membru onorific, ci membru platitor! ­čÖé Acum, m-am „des-membrenificat”, dar deja mi-au luat banii pe februarie, astept sa vad daca mai cotizez si in martie.

In concluzie: Atentie la baietii de la Big „Fishy” Games! Sa nu patiti ca mine…

Dec 172011
 

Cum aici (in UK) toata lumea a intrat in febra sarbatorilor si a cumparaturilor de sarbatori inca dinaintea lunii decembrie, m-am abtinut cat am putut sa nu intru si eu asa repede in sarbatori. N-am vrut totusi sa ma apuc de facut bradul si de insirat instalatii prin casa, asa ca am recurs la un mic truc: sa fac ceva legat de Craciun. Am dat o cautare pe google dupa ornamente de printat si de lipit, practic ornamente pe care sa ti le confectionezi singur, din hartie.
Si am gasit! Am gasit un pinguin super simpatic cu tot cu schema pentru a-l construi.
Ce-ti trebuie pentru a confectiona pinguinul:
schema cu pinguinul
o imprimanta color
o foaie de hartie
foarfeca
lipici (sau scotch, eu n-am avut lipici)
si ceva rabdare! ­čśÇ

Site-ul se numeste www.familyfun.go.com iar linkul cu pinguinul il gasiti aici
Schema pinguinului o gasiti dand click pe poza de pe site sau facand un click pe poza din articol, sau dati un click aici!