Ieri, 27 august 2010, Gugestiul a fost la un pas de un nou dezastru. Dupa ce in urma cu cativa ani incendiul din gara Gugesti a alimentat buletinele de stiri, un dezastru mult mai grav ar fi putut avea loc vineri, daca un localnic nu ar fi vazut la timp incendiul si nu s-ar fi intervenit.
Iata interviul cu localnicul care a dat alarma si a reusit sa mobilizeze intreaga zona inainte ca evenimentele sa ia o turnura tragica. Din motive personale, martorul ocular a dorit sa-si pastreze anonimatul.
Reporter: – Ce s-a intamplat?
Martor Ocular: – Ma intorceam de la Focsani. In drum spre casa, trecand pe strada care desparte blocurile de case (sinistrati) am observat intr-una din curtile de langa bloc o flacara destul de puternica, chiar langa gard, sub o salcie. Prima data mi-am zis ca face cineva un gratar, insa flacarile pareau prea puternice iar presupusul gratar era asezat sub o salcie si prea aproape de gard.
Rep: – Ce ati facut cand ati observat ca flacarile sunt atat de puternice?
MO: – Din masina nu eram inca sigur ca e incendiu si nu e totusi un gratar prost pozitionat. Asa ca am coborat din masina si m-am apropiat de curtea respectiva sa vad daca nu e cumva cineva prin preajma focului. Nu era nimeni.
Rep: – Deci era incendiu in toata regula. Care a fost primul impuls pe care l-ati avut?
MO: – Primul impuls a fost sa fac ceva. Cum nu locuiam in imediata apropiere a incendiului si nici n-aveam cunostinte in zona, am inceput sa claxonez si sa sun la 112.
Rep: – Cum s-a desfasurat convorbire cu serviciul de urgenta?
MO: – Mi-a raspuns o doamna. In timpul asta o femeie a iesit din scara blocului asa ca m-am oprit putin din convorbirea cu doamna de la urgente si am intrebat-o pe femeia respectiva daca stie ceva de focul din gradina respectiva. Am continuat apoi convorbirea cu doamna de la 112 si i-am explicat situatia. Ca sa nu se creada ca e o farsa am dat detalii despre incendiu, localitatea, judetul si mi-am spus numele. M-a transferat imediat la pompieri. Acolo m-a luat in primire un domn caruia a trebuit sa-i reaiau povestea de mai devreme.
Rep: – Cam pe la ce ora s-a petrecut incidentul?
MO: – Pe la 21:05 am facut apelul la 112.
Rep: – Ce s-a intamplat mai departe, cu domnul de la pompieri?
MO: – Pai a inceput sa-mi puna tot felul de intrebari, despre natura incendiului, aria de raspandire si mi-a dat cateva sfaturi. Oricum eu in tot acest timp claxonam si indemnam oamenii sa sara cu galeti de apa…
Rep: – Si oamenii, ati reusit sa-i mobilizati?
MO: – In prima faza am avut impresia ca nu, dar s-a dovedit ca s-au mobilizat exemplar. Unii au venit cu galeti pline cu apa de la casele vecine, altii aruncau apa pe geam de la apartamentele de deasupra. Acesta din urma fiind un lucru inspirat dat fiind faptul ca salcia luase foc.
Rep: – Am inteles ca langa respectivul gard al gradinii incendiate se afla si o masina.
MO: – Da, intra-devar. O dacie rosie veche, era parcata chiar la 1 metru de gardul gradinii in care era incendiul. Propirietarul se pare ca nu era in zona. Sotia a reusit totusi sa mobilizeze cateva femei si barbati sa impinga masina departe de zona aflata in flacari.
Rep: – De la ce credeti ca a pornit incendiul?
MO: – Cel mai probabil de la o tigara nestinsa aruncata de la geamul unui apartament, aflat chiar deasupra gradinii. In curtea respectiva erau depozitate lemne pentru iarna, gardul fiind tot de lemn, in curte se mai afla si o salcie, afara era foarte cald… toate acestea probabil ca au contribuit la intensificarea focului.
Rep: – Pana la urma pompierii au mai veni?
MO: – Am fost sunat de politia din Gugesti care m-a intrebat de incident. Le-am spus ca oamenii au reusit sa stinga intre timp incendiul. La scurt timp am fost sunat si de domnul viceprimar. L-am asigurat ca totul este in regula si nu mai e nevoie de interventia pompierilor.
Rep: – Ati reusit sa opriti un dezastru. Cum va simtiti?
MO: – Intamplarea a facut sa ma aflu la locul potrivit, la momentul potrivit. Cred ca oricine ar fi observat focul ar fi procedat la fel. Am fost placut surprins sa vad cum, in cateva minute se pot mobiliza atatia oameni intr-un scop comun: stingerea focului, in cazul de fata. Nici nu vreau sa-mi imaginez ce s-ar fi intamplat daca toti oamenii aceea n-ar fi sarit si n-ar fi ajutat la stingerea incendiului.
Sper ca persoana care a aruncat tigara aprinsa pe geam sa fi vazut dezastrul pe care a fost la un pas sa-l provoace si sa invete ceva din asta.
Rep: – Va multumesc pentru interviu.
MO: – Si eu va multumesc si va rog sa nu-mi dezvaluiti numele.
Un exemplu de civism, ma bucur, facand abstractie de natura situatiei prezentate.
O poveste cu final fericit care parca iti mai da sperante cu privire la „uniunea” dintre oameni 🙂
Si mai multe detalii despre reporter… ?
Ma mir ca nu vrei sa afli mai multe detalii despre martor, ca pe reporter il cam stii! 😉
Eu cred ca adevaratul erou este chiar domnul primar. Dansul (cu â) ignorand doleantele oamenilor din localitate de a mobiliza fonduri pentru refacerea asfaltului de pe bulevardul Mihail Kogalniceanu, a obligat martorul ocular sa scurtcircuiteze traseul obisnuit prin centrul comunei pe o strada laturalnica considerabil mai buna decat bulevardul cu pricina.
Sa traiasca… la multi ani!!! Am inteles ca a ramas fara un consilier de marca… O fi inghetat postul??? Nu de alta dar n-am serviciu!!! 😉