Intr-o perioada in care toate blogurile abordeaza teme politice si vad ca aceste teme chiar prind la public (o multime de comentarii, feed-backuri de toate felurile) eu va propun articole gen „plasa de tantari” si alte banalitati din astea… 🙂
Astazi o sa schimb un pic registrul si o sa va povestesc despre cel mai luxos tren din Ro (intelegand Romania, dar din lipsa de spatiu – o sa vedeti mai incolo de ce – au incaput doar primele doua litere). Nu, nu este vorba de vreun tren luxos de pe la 1800 sau chestii din astea, istorice, ci despre „INTERSITI” (traducere libera a englezescului „Intercity”).
Aveam de ales dintre doua tenuri cu care ma puteam intoarce acasa, de la Bucuresti: un accelerat si un „Intersiti”. Am pus in balanta bunele si relele: acceleratul venea prea devreme si vroiam sa mai si mananc ceva, plus ca, din cate imi aduceam eu aminte, era mizer si plin de specimene dubioase. Pe de alta parte „Intersiti-ul” pleca mai tarziu si biletul era mai scump. Cum nu-mi place mizeria, mirosul dar mai ales oamenii dubiosi (si potential periculosi) am ales varianta grandomana*: trenul mai scump.
In tren nu am ramas impresionat de ce am vazut: scaunele erau de culoare verde (ce-i drept un verde placut la vedere), vagon lung, de navetisti, fara locuri de depozitare prea generoase. Surpiza neplacuta avea sa vina abia cand am incercat sa ma asez pe locul meu, locul de la geam, cu spatele la sensul de mers.: un scaun minuscul cu o masuta comuna in fata, pentru toate cele 4 locuri. L-am ridicat pe vecinul de scaun, un tip inalt si bine facut (nu stiu cum a incaput in scaun, oricum cred ca statea destul de incomod, dar parea relaxat) si am incercat sa ma strecor prin locul dintre scaun si masa mult prea aproape de scaune… Am reusit intr-un final sa ma asez si apoi am observat ca masa, si asa destul de aproape, se rabata, lasand sa cada inca o bucata de lemn, prelungire a mesei. Vecinul enunta „Ca in avion!” Deja incepeam sa ma simt claustrofob.
Bratul din dreapta al scaunului, fiind comun cu scaunul vecinului era deci ocupat, asa ca am incercat sa-mi sprijin mana stanga macar pe cel din stanga, am esuat lamentabil: odihnitoarea pentru brate era prea subtire si bagata sub geam, deci total inutila. Mi-am trantit prelungirea de masa in brate, spatiul vital deja se micsorase simtitor. Mi-am asezat cartea pe masa intr-o incercare disperata de a o citi. Tipul de langa mine citea ziarul, si de cate ori dadea pagina imi ardea cate-un cot in bratul drept, fara sa se sinchiseasca de mine, ca si cand se lovea de un perete. Dadea paginile destul de des pentru ca nu prea parea interesat de ce gasea in ziar si schimba ziarele de ziceai ca are chiosc de ziare in geanta…
Am renuntat repede la citit, dupa ce mi-am invinetit bratul drept de la atata rasfoit de ziare. Am zis ca dorm. Nu pot sa va explic ce pozitie puteam adopta pentru a dormi pentru ca nu am gasit-o. M-am intins pe masa rabatabila, punand capul pe brate, asa incat sa nu-i deranjez ziarul vecinului. N-am inchis bine ochii si m-am trezit cu ceva in cap: tipului cu ziarele tocmai i se facuse cald si isi agatase haina in cuiul din stanga mea, acolose afla cuierul.
Morala…
Dictionar
* grandoman = care sufera de grandomanie (GRANDOMANÍE, grandomanii, s.f. Mania de a se crede om însemnat, valoros, de a-și acorda o importanță nejustificată; megalomanie) SURSA: DEX ’98
Iti schimbi geamurile, te muti la casa noua, unii oameni sunt obsedati, primul lucru pe care-l au in cap este sa-si puna plasa de tantari. Nu conteaza ca e vara sau iarna, ca stau la munte si nu locuiesc in Africa, ei au o singura problema: trebuie sa aiba plasa de tantari la geamuri/usi.
Mi se parea asa ciudat inainte, cand ma uitam la filme americane si vedeam cum unii, pe la vreo mosie, aveau plasa de tantari la usa. Cand venea cineva pe la ei trebuiau sa deschida plasa si apoi sa bata in usa. De cele mai multe ori aveau clopotei sau musafirii bateau in geam. Pe vremea aia nu erau telefoane mobile sau poate erau prea scumpe si nu oricine si le permitea.
Chiar, bogatasii or mai folosi plasele de tantari la geamuri sau la usi? Cum ar arata castelul lui Nick Cage cu plasa de tantari la intrare?! 🙂
Saracii cred ca nu si le permit de vreme ce s-a „descoperit” abia acum ca plasele de tantari reduc incidenta de imbolnavire cu malaria in tarile africane. Se pare ca e mai ieftin sa-ti iei o plasa de tantari decat sa dai bani pe medicamente antimalarie… WOW, ce descoperire a secolului 21! Mai multe detalii aici.
Si totusi nu inteleg obsesia oamenilor din tarile cu clima temperata (malaria nu se numara printre bolile uzuale!) pentru plasele de tantari. Daca mai e si iarna, atunci cu atat mai mare imi e mirarea. N-ar fi mai indicata o centrala termica?! 🙂
Haide lume la votare!
Totul e o înscenare.
De votăm sau stăm acasă,
Tot acela o să iasă.
O să iasă şi scandal,
Ca în fiecare an,
O să se acuze toţi,
Care-au fost şi care-s hoţi.
O să fie circ pe stradă,
O să fie mascaradă,
‘Or să vină microbuze,
Babele strângând din buze
Toţi vor şti să ştampileze
Şi pe cine-or să voteze.
Trei voturi şi o ştampilă
Vremuri bune ‘or să vină
Să sperăm încă o dată
Că va trece criza toată.
Soare-afară şi răcoare
Haide frate la votare!
Nu fac politica, dar cica trebuie sa votez. Zilele astea am primit tot feluri de sfaturi cu cine sa votez, dar m-am gandit s-o fac dupa capul meu. Asa ca m-am hotarat sa ma uit la marea (fas) confruntare. In zece minute (10) am adormit. Imi pare rau… eram obosit.
Voi merge la vot si voi vota „cu cine trebuie”! 😉
